INUNDATIILE DIN ROMANIA-CAUZE, EFECTE, STRATEGII

 

   In ultimele decenii, numarul dezastrelor meteorologice si hidrologice a crescut treptat, la nivel planetar fiind afectati sute de milioane de oameni, in fiecare an. Este imperios necesar sa se inteleaga vulnerabilitatea si sensibilitatea comunitatilor umane, pe termen scurt si mediu, la producerea riscurilor hidrometeorologice, necesitatea studiilor interdisciplinare, elaborarea modelelor de evolutie si de predictie a acestora devenind o prioritate.

   Inundatiile reprezinta dezastrul cel mai frecvent, care se poate produce la diferite scari -de la raurile mari pana la cele mici- cu efecte asupra starii mediului, incluzand aici nu numai pagubele economice si dezechilibrele ecologice, ci si numeroasele pierderi de vieti omenesti.

   Secetele si inundatiile – fenomene hidrometeorologice extreme

    Pe sintagma “schimbari climatice globale” se inscrie tot mai mult incalzirea globala, cu tendinta de aridizare pe suprafete apreciabile, printre acestea numarandu-se si sudul si sud-estul Romaniei.

   Tendinta de aridizare, manifestata cu precadere in ultimele doua decenii ale secolului trecut si continuata in cel actual, (deocamdata pana in anul 2004), se datoreaza cresterii temperaturii aerului, asociata cu scaderea cantitatii de precipitatii. Dar pe acest fond climatic, respectiv secetos, cel putin pe teritoriul Romaniei, se produc si numeroase inundatii, provocate de cantitai mari de precipitatii, care cad in intervale scurte de timp, de ordinul orelor, uneori chiar al minutelor.

   O analiza a periodicitatii regimului meteorologic si hidrologic pe teritoriul Romaniei pe 120 de ani (1881-2001) reliefeaza trei stari de regim: ploios, normal si secetos, cu perioade cuprinse intre 11 si 20 de ani.

   Din consemnarile cronicarilor rezulta ca viituri catastrofale (inundatii) s-au produs cu regularitate pe teritoriul Romaniei, acestea fiind o consecinta a climatului temperat continental: in secolul al XVI-lea s-au produs 10 inundatii de proportii, in timp ce in secolul al XVII-lea au fost consemnate 19; in secolul al XVIII-lea sunt amintite 26, in secolul al XIX-lea 28, iar in secolul al XX-lea 42. Dupa cum se poate remarca, frecventa inundatiilor a crescut, in primul rand din cauza schimbarilor climatice, dar si ca o consecinta a reducerii capacitatii de transport in albiile minore ale arterelor hidrografice, ca urmare a aluvionarilor, a indiguirilor, a despaduririlor din bazinele de receptie-colectare si a diferitelor constructii in albia majora.

   Inundatiile din anul 2005

   Anul 2005 poate fi considerat un an al inundatiilor pentru Romania.

   Viiturile care au produs inundatiile din 2005 din Romania au fost generate, in primele luni (din februarie pana in aprilie) de suprapunerea ploilor cu topirea zapezilor, cu deosebire in spatiul banatean; ulterior, intre lunile iunie-septembrie, viiturile au fost provocate de ploi torentiale de scurta durata cu o intensitate sporita in intervale foarte scurte de timp, de ordinul a 2-3 zile.

   Comparatie intre inundatii

   Daca ne referim la ultimii 35 de ani, luand ca repere anii 1970 si 2005, se pot sublinia urmatoarele;

   -inundatiile din 1970 s-au restrans, ca perioada, la lunile mai-iunie si s-au produs cu precadere pe raurile de ordinul I – Somes, Crisuri, Mures, Olt, Arges, Siret, inclusiv pe Dunare;

   -in anul 1970 s-au inregistrat si debitele omologate cela mai mari;

la nivelul anului 1970 erau mai putine lacuri de acumulare care sa atenueze viiturile si mai putine portiuni indiguite in albiile raurilor;

   -pagubele materiale si pierderile de vieti omenesti au fost mult mai mari in 1970 in comparatie cu cele din 2005;

   -inundatiile din 2005, cu exceptia catorva rauri de ordinul I (Siret, cu afluentii sai, Buzau, Trotus, Putna, Mures, Ialomita), s-au produs pe rauri mici, dar au avut un grad mult mai mare de extindere teritoriala, uneori cu caracter repetitiv (Trotus, Buzau, Ialomita).

   Cauze si strategii

   Ceea ce se intampla pe teritoriul Romaniei, referindu-ne aici la cele doua categorii de fenomene hidrometeorologice -secete si inundatii- sunt consecintele, in primul rand, al schimbarilor climatice globale sau variatiilor climei la nivel planetar si regional, iar in al doilea rand interventiei antropice in peisajul specific.

   Din studiile intreprinse de catre Comisia Interguvernamentala pentru Schimbari Climatice si de Agentia  Europeana de Mediu rezulta ca temperatura medie a aerului la suprafata Terrei a crescut cu 0,6°C in ultima suta de ani si ca aceasta crestere a fost de trei ori mai rapida dupa 1975, pe de-o parte, si ca precipitatiile atmosferice au crescut cu 10-20% pe teritoriul Romaniei (ca si in alte regiuni ale Europei), pe de alta parte.

   Daca in privinta regimului termic se pot face predictii cu un anumit grad de certitudine, regimul precipitatiilor este aleatoriu, cu un grad ridicat de imprevizibilitate.

   Aceste stari climatice pot fi puse pe seama cresterii emisiilor de gaze cu efect se sera si aerosoli, a despaduririlor seminificative la nivel planetar –care modifica circulatia maselor de aer- si a extinderii suprafetelor irigate si a lacurilor de acumulare pe marile artere hidrografice.

   In Romania, pe fondul acestor modificari globale, accentuarea producerii inundatiilor pe bazine hidrografice mici este cauzata de despaduririle necontrolate efectuate dupa anul 1990, care determina o scurgere rapida a apei pe versanti, intensificarea eroziunii solului si a alunecarilor de teren, de colmatarea albiilor minore si de constructiile de locuinte si de alte utilitati in spatiile virtual inundabile.

   Masuri pentru reducerea riscului producerii de inundatii

  1. Elaborarea hartilor cu suprafetele din tara noastra, din lungul raurilor, expuse inundatiilor, dar si suprafetelor cvasiorizontale din campii, in care apa poate stagna in perioadele cu exces de umiditate.
  2. Renuntarea la indiguirea generalizata a albiilor majore si a luncilor si realizarea polderelor, ca spatii de “respiro” in perioadele cu inundatii.
  3. Realizarea lucrarilor antierozionale in bazinele de receptie ale raurilor si decolmatarea albiilor minore.
  4. Interzicerea oricarui gen de constructii in apropiera albiilor minore, supuse riscului la inundatii, pe benzile marcate cu rosu.
  5. Implicarea ferma a autoritatilor cu responsabilitati in ceea ce priveste protectia mediului, dar si a celor din administratia locala si nationala, pentru aplicarea masurilor de prevenire a inundatiilor si de protectie a populatiei si a mediului.
  6. Eficientizarea sistemelor informatice privind avertizarea fenomenelor hidrometeorologice periculoase.

Educarea populatiei pentru protejarea albiilor raurilor fata de poluarea cu deseuri solide si lichide si, nu in ultimul rand, informarea oamenilor in legatura cu aceste fenomene si cu modul in care trebuie sa se comporte in cazul in care acestea se produc.