O dată cu evolutia societătii omenesti au început să apară unele modificări, la început neesentiale, apoi din ce în ce mai mari. Omul a utilizat unele materiale naturale si a creat altele fără să-si dea seama că poate deteriora mediul.
        Lumea contemporană trebuie să minimalizeze actiunile care conduc la dezechilibre naturale, cu efecte dezastruoase asupra oamenilor, animalelor, vegetatiei, a vremii.
        Civilizatia umană prezintă cele mai periculoase influente destabilizatoare la nivelul întregii biosfere: supraexploatarea resurselor biosferei, restrângerea biodiversitătii (disparitia unor specii), poluarea (sub toate formele sale).

Printre consecintele poluării mediului înconjurător amintim:
1. topirea ghetarilor (până în 2050 vor rămâne doar 54% din ghetarii care erau în 1950)
2. încălzirea globală (în ultimul secol Oceanul Planetar a crescut cu 20 cm)
3. diminuarea stratului de ozon (din cauza supersonicelor, a clorofluorocarbonilor) etc.

 

     Un ghetar reprezinta o masa enorma de gheata persistenta,formata in regiunile polare si alpine,care,sub influienta gravitatiei,se deplaseaza lent in lingul vailor sau pe pante.Din ghetarii continentali adiacenti marilor si oceanelor se desprind continuu portiuni intinse,devenind ghetari plutitori,cunoscuti sub denumirea de iceberguri.Formarea sau topirea ghetarilor produce glacioeustatism. Ghetarii se formeaza  in regiuni unde ninge tot timpul anului si o masa mare de zapada rezultata nu se poate topi.Prin acumularea unei cantitati suficient de mare de zapada,se produce un fenomen de transformare sau metamorfozare a acesteia.

 

     Ghetarii  se deplaseaza incet de-a lungul vailor montane,ca niste benzi transportoare imense incarcate cu roci sfaramate.Se aseamana cu niste corpuri abrazive gigante,flexibile,modeland peisaje spectaculoase.Ghetarii-torentele de gheata-sunt caracteristici muntilor inalti si tinuturilor polare acoperite de gheata.Oamenii de stiinta clasifica ghetarii in 2 mari grupe:ghetarii continentali si ghetarii de munte.

 

     Ghetarii continentali se formeaza acolo unde linia zapezilor este situata la o altitudine foarte mica.Cei mai mari 2 ghetari continentali sunt numite platouri glaciare sau banchize.Platoul glaciar al Antarcticii acopera peste 13 milioane de km2 si are grosimea maxima de 4,87 km.Suprafetele mai mici ca cele din Islanda sau Norvegia sunt numite calote glaciare.

Ghetarii montani se formeaza la altitudini mari unde temperatura in cursul anului este sub 0 grade C.

 

              FORME DE GHETARI

      După modul şi locul de formare se disting mai multe tipuri:

    ->Gheţar-Kar,de dimensiuni mici care se formează în văi ferite de soare, având limba gheţarului evidentă, neputând-se delimita clar de Gheţarii-Vale.

    ->Gheţarii de Vale sunt gheţari mai mari prin acţiunea forţei de gravitaţie care se pot deplasa aval având o masă mai mare, viteza de curgere fiind mai mare vara.(ex. Aletschgletscher) fiind cel mai lung gheţar-23,6 km (2002) din Muntii Alpi,Elvetia.

    ->Gheţarii de coastă

    ->Gheţarii-suspendat,sunt gheţari care atârnă suspendat pe marginea unui platou stâncos, sunt rari.

   In Munţii Alpi apare fenomenul de “fluvii de gheaţă” care prin supraproducţie, gheaţa depăşeste flancurile văii.

    ->Gheţarii-calotă,sunt cei mai mari gheţari de pe glob,calota glaciară având o suprafaţă de peste 50.000 km², acoperind complet sub gheaţă relieful regiunii; se află în regiunile polare. Din aceşti gheţari se desprind în mare iceberguri (ex: Vatnajocull).